Comuna Comana

Pe malul stang al Oltului se intinde o campie dispusa in trepte, limitata spre est de povarnisurile repezi ale Persanilor, prelungita uneori pana la marginea soselei Sercaia-Hoghiz. Inchise de bucla nord-vestica a Oltului si incercuite de inaltimile impadurite ale culmilor, ca intr-o caldare, se insira satele: Mateias, Dopca, Bogata Olteana, apoi Hoghiz si Fintina. Din punct de vedere etnografic, aceste sate se apropie mai mult de zona Tarnavelor decat de cea a Tarii Oltului.

Portul

Portul specific din Comana poate fi inteles doar raportat la costumul din Tara Oltului si al celorlalte zone marginase.

Elementele de intrepatrundere reciproca s-au introdus in port prin relatiile de munca cu nationalitatile conlocuitoare, fie prin produsele mestesugaresti de la oras: pieptare, curele, serpare, brauri, cizme, etc. Unii din mestesugarii localnici au fost ucenici in partile Brasovului, Cohalmului (Rupei) si Odorheiului, de unde au imprumutat unele elemente in croi sau in ornamentarea diferitelor piese de port. Portul comanarean se aseamana aproape intru totul cu cel al satelor vecine din Tara Oltului si mai ales cu portul venetean, influentandu-se reciproc.

O alta caracteristica a costumului din Comana este aceea ca o serie de piese din portul traditional au disparut sau unele se poarta doar cu ocazia unor sarbatori si ceremonii specifice. Dintre aceste piese amintim: zechea, pomeselnicul, caita, androcul, palaria rotunda etc.

Biserica Ortodoxa "Sfantul Nicolae"

Biserica "Sfantul Nicolae" din Comana de Jos se afla in partea stanga a soselei ce duce de la Rupea la Fagaras, la capatul satului...

Citeste mai mult

Biserica Ortodoxa "Cuvioasa Paraschiva"

Biserica Ortodoxa cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Comana de Jos prezinta o volumetrie specifica sec. al XVII-lea. Elementele de arhitectura care...

Citeste mai mult

Biserica Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului"

Biserica ortodoxa din localitatea Comana de Sus este un monument istoric apartinand secolului al XVII-lea...

Citeste mai mult
img

Plugarul

Obicei legat de muncile agricole de primavara se practica atat in Comana de Jos cat si in Comana de Sus si in zilele noastre, aproape in forma lui traditionala. Se aleg dintre feciorii care ar trebui sa fie recrutati in armata in anul respectiv un plugar si patru chizasi...

img

Ansamblurile folclorice ale comunei

Locuitorii comunei iubesc munca si sunt vrednici, dar au indragit intotdeauna cantecul si jocul. In zilele de sarbatoare sau cu ocazia unor ceremonii deosebite, dansurile locale iti ofera privelisti de o frumusete rara. Jocurile traditionale "dintre hotare", desfasurate cu ocazia unor sarbatori de primavara, sunt adevarate ceremonii folclorice...

img

Fecioreasca

Este dansul barbatilor care deschide ciclul de jocuri la hora satului. Inceputul jocului se face prin plimbatul feciorilor in cerc, cu pasi marunti. In ultimul timp dansul se incepe si cu "zvarlita in fata", facandu-se doua ture in cerc, revenindu-se la plimbatul pe loc timp in care se striga.

img

Invartita

Dupa ce fiecare fecior si-a invitat fata (uneori se joaca si cu doua fete), jocul incepe cu datul pe sub mina, un fel de compliment facut fetei, apoi urmeaza purtatu: cu pasi marunti, alternand cu mari, fetele fac miscari inainte si inapoi, iar feciorii la intervale egale le dau pe sub mana.

img

Lepedeul

Este un dans de grup, in care un baiat danseaza cu 2-4 sau chiar 6 fete. Jocul are doua parti: in prima parte se fac pasi marunti inainte si inapoi, iar in a doua parte a dansului, feciorul da pe sub mana fetele.

img

Braul si Resteul

Braul este un dans al femeilor, mai putin il joaca barbatii. Dansul este plin de virtuozitate si eleganta feminina. Se joaca in linie sau in cerc iar fetele se tin de maini. Ceea ce caracterizeaza jocul este ritmul vioi al figurilor executate pe contra timp si eleganta liniei corpului.

img

Fecioreasca fetelor de la Crihalma

"Fecioreasca fetelor" de la Crihalma. Oricine aude prima data denumirea acestui joc ar putea crede ca are de-a face cu un paradox: "fecioreasca", deci dans al feciorilor, atunci de ce "fecioreasca a fetelor"?!