Comuna Mandra

Comuna Mandra este asezata in partea central-vestica a judetului Brasov, pe soseaua nationala DN1(E68), intre Brasov si Sibiu, la circa 6km spre est, de municipiul Fagaras, 60 km spre vest de municipiul Brasov si 226 km de Bucuresti.

Sate componente

Comuna Mandra este formata din 5 sate: Mandra - centrul de comuna, Ileni, Toderita, Rausor si Sona.

Accesul in comuna

Accesul la reteaua de cai ferate se face de la statia CFR Mandra . Accesul la reteaua de drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere: DN 1A traverseaza comuna dinspre Sercaia (com. Sercaia) spre Municipiul Fagaras.

Festivalul Cepei Rosii

Festivalul are loc toamna, cand taranii scot la „Targul de la Sosea”, funii de ceapa, frumos impletite. Femeile poarta de sarbatoare si sorturi „vinete” – de lucru. Se gatesc mancaruri dintre...

Citeste mai mult

Zilele Mandrei

Evenimentul anului pentru comuna Mandra este fara indoiala ,,Zilele Mandrei” eveniment organizat de Primarie, in jurul datei de 20 iulie, a fiecarui an. Aceasta manifestarea...

Citeste mai mult

Muzeul de Panze si Povesti

Muzeul care se afla in localitatea Mandra, este un proiect inedit: o casa veche, de la 1900, restaurata, gazduieste o colectie impresionanta de panze traditionale, puse in rama. Muzeul are un spatiu generos de expunere, un atelier de creatie (suveniruri si lucrusoare tesute, fusion oldnew), o zona food construita dintr-un vechi cuptor de paine...

Citeste mai mult

Movilele de la Şona

"Natura"

Movilele de pamant sunt asezate pe un deal din apropierea satului. Candva au avut o forma piramidala, dar vantul si ploile le-au erodat. Sunt asezate pe doua linii paralele, la marginea unei terase lungi de aproximativ un kilometru. De departe nu-ti poti da seama de marimea lor, dar, ajuns la baza, te coplesesc. Obisnuiti cu prezenta movilelor, localnicii au incercat totusi de-a lungul anilor sa-si explice ce e cu acei munti de pamant, inalti de 20-30 de metri, ridicati chiar in mijlocul unei terase.

Una dintre cele mai populare legende spune ca, pe vremuri, niste uriasi au venit dinspre muntii Fagaras si au trecut Oltul. Pentru ca s-au umplut de noroi, cand au ajuns pe locul unde se afla piramidele, si-au scuturat iincaltarile.

Bucatile de pamant au format movilele. Uriasii fac parte din mitologia popoarelor primitive, care siau imaginat o lupta intre zei. Divinitatile ancestrale foloseau ca luptatori propriile creatii de marimea uriasilor.

Satenii s-au obisnuit cu “guruietii”, numele pe care l-au pus movilelor uriase de pe platoul de langa fostul CAP. Au incercat chiar sa le afle secretele, starniti de cele cateva evenimente spectaculoase ce se petrec in apropierea acestora. Prin sat se spun urmatoarele povesti despre movile: daca se pune o lama de ras la o treime de baza, aceasta se ascute singura; apa asezata in acelasi loc capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie.