Comuna Mandra

Comuna Mandra este asezata in partea central-vestica a judetului Brasov, pe soseaua nationala DN1(E68), intre Brasov si Sibiu, la circa 6km spre est, de municipiul Fagaras, 60 km spre vest de municipiul Brasov si 226 km de Bucuresti.

Sate componente

Comuna Mandra este formata din 5 sate: Mandra - centrul de comuna, Ileni, Toderita, Rausor si Sona.

Accesul in comuna

Accesul la reteaua de cai ferate se face de la statia CFR Mandra . Accesul la reteaua de drumuri nationale, judetene, comunale, forestiere: DN 1A traverseaza comuna dinspre Sercaia (com. Sercaia) spre Municipiul Fagaras.

Festivalul Cepei Rosii

Festivalul are loc toamna, cand taranii scot la "Targul de la Sosea", funii de ceapa, frumos impletite. Femeile poarta de sarbatoare si sorturi "vinete" - de lucru. Se gatesc mancaruri dintre...

Citeste mai mult

Zilele Mandrei

Evenimentul anului pentru comuna Mandra este fara indoiala ,,Zilele Mandrei" eveniment organizat de Primarie, in jurul datei de 20 iulie, a fiecarui an. Aceasta manifestare...

Citeste mai mult

Muzeul de Panze si Povesti

Muzeul care se afla in localitatea Mandra, este un proiect inedit: o casa veche, de la 1900, restaurata, gazduieste o colectie impresionanta de panze traditionale, puse in rama. Muzeul are un spatiu generos de expunere, un atelier de creatie (suveniruri si lucrusoare tesute, fusion oldnew), o zona food construita dintr-un vechi cuptor de paine...

Citeste mai mult

Depresiunea Fagarasului

"Natura"

Depresiunea Fagarasului, considerata in ansamblu o mare campie piemontana, etajata, este de fapt o depresiune de contact cu relief in trei trepte.

Prima din aceste trepte, cea mai inalta, este formata din sirul dealurilor si muscelelor submontane cu inaltimi de 650-950 m si de o varsta mai veche decat muntii, dar si decat enormele depuneri ce alcatuiesc partea superioara a celei de-a doua trepte - campia de acumulare piemontana.

A doua treapta, cea mai larga, a amfiteatrului Fagaras este brazdata de numerosi afluenti din stanga ai Oltului care au sapat vai largi in care depun o mare cantitate de pietrisuri, indeosebi in timpul viiturilor. Intre aceste vai, numite de localnici "sesuri", coboara spre nord "poduri" late, interfluviale.

A treia treapta a depresiunii, cea mai joasa, este lunca Oltului, care coboara la 450m altitudine absoluta la intrarea in depresiune, dupa defileul Racosului pana la circa 390m in amonte de Turnul Rosu. In lunca unde Oltul este puternic mendrat, sunt evidente urmele schimbarilor de curs si fenomenele de inmlastinire. Mare rau, mereu impins spre nord de deasa retea de afluenti din stanga, este insotit pe malul sudic de o terasa inalta da circa 20m, terasa care, dupa concluziile cercetarilor arheologice de pana acum, a fost intens locuita in epocile vechi.

Culmea Fagarasului este unitara, nefragmentata de vai transversale, puternic abrupta spre nord. Numeroase vai coboara vijelios pe versantul nordic, creand cascade (Balea), cursuri adancite in forma de U (valea glaciara a Balei) si apoi, sub 2000m altitudine, in forma de V, cu numeroase cotloane in care zapezile iernii dainuie pana tarziu in primavara sau chiar pana in vara si unde se poate practica schiul (Valea Sambetei, Valea Balei). In jumatatea inferioara vaile devin inguste si adanci, in schimb culmile se latesc.