Comuna Parau

Comuna Parau este asezata intre Dealurile Persanilor si Lunca Oltului, la o distanta de 19 km fata de Fagaras si 60 Km fata de resedinta de judet. Zona comunei Parau este pitoreasca, cu doua forme de relief: Depresiunea Fagaras si muntii Persani, din Carpatii Orientali.

Teritoriul satului Parau este situat in partea nord-estica a Depresiunii Fagarasului, sau Tara Oltului, si pe versantul vestic al parsii centrale a Muntilor Persani, desfa?urandu-se de la valea Oltului (420m altit.) la creasta principala a Persanilor (Vf. Coasta Tiganului- 1033 m).

Localitati componente

In prezent comuna Parau este alcatuita din: satul de resedinta Parau, satul Grid, satul Venetia de Jos si satul Venetia de Sus

Accesul in comuna

Distanta pana la reteaua de cai ferate: 6 km pana la statia CFR Sercaia. Distanta pana la drumuri nationale: 4 km pana la DN 1.

Ceata de Feciori

Aceasta traditie se desfasoara, in fiecare an, in perioada cu prinsa intre sarbatorile "Sfantul Nicolae" (6 decembrie) si "Sfantul Ioan" (7 ianuarie), in satul Venetia de Jos.

Citeste mai mult

Turca

Obicei de iarna extrem de spectaculos, cu feciori mascati in capra, costumatia fiind bogata in panglici colorate si curele cu zurgalai (Venetia de Jos si Venetia...

Citeste mai mult

Sezatoarea

Printre cele mai frumoase datini pastrate in comuna se numara si sezatorile. La o gazda se aduna femeile maritate, care impreuna torc, deapana si croseteaza...

Citeste mai mult

Ceata de feciori

"Traditii si obiceiuri"

Aceasta traditie se desfasoara, in fiecare an, in perioada cuprinsa intre sarbatorile “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) si “Sfantul Ioan” (7 ianuarie), in satul Venetia de Jos.

Astfel, majoritatea cetelor se constituie de Sfantul Nicolae (6 decembrie). Se stabilesc persoanele ce intra in ceata, se aleg conducatorii - un vataf mare si unul mic - precum si cei ce indeplinesc alte functii in cadrul cetei (un bucatar, ce are in grija alimentele, un crasmar ce are grija de bautura, un stegar si un casier).

Pana la Craciun, activitatea cetei se reduce la pregatiri: se cauta o « gazda », se invata colinde, se angajeaza lautari, se cumpara bautura, se pune la punct imbracamintea si podoabele.

In data de 24 decembrie, pe la orele 14ss , feciorii incep a colinda imbracati in costume populare. Acestia colinda, in ordine, gospodariile primarului, preotului satului, dascalului, dupa care iau la rand fiecare gospodarie din sat. Se colinda toata noaptea. In 25 decembrie, in zorii zilei, feciorii se aduna la rau, unde se spala, iar fetele ii asteapta cu prosoape pentru a se sterge. Apoi se intorc la gazda.

Fetele din gospodariile colindate le ofera feciorilor o bucata de carne de porc moale , numita pece, carnati si un cozonac.

Feciorii merg la biserica, pentru a participa la slujba, iar in timpul mirului acestia canta colindele din sat. In seara de Craciun numita ’’seara insurateilor’’, feciorii din ceata aduc la gazda fetele pe care le-au colindat, iar barbatii insurati joaca fetele. Feciorii ii servesc pe acestia cu vin fiert, drept rasplata.

In zilele de 26-27 decembrie se organizeaza jocul la Caminul Cultural. In 28 decembrie, se desfasoara obiceiul numit „Domnul cu Doamna”. Domnul imbracat in costum popular si o Doamna (care este un baiat imbracat in taranca), pleaca la colindat fetele din sat, impreuna cu intreaga ceata. In zilele de 29 - 30 decembrie au loc intalniri la gazda. In 31 decembrie se pleaca la „zorit”.

De Boboteaza (6 ianuarie) Ceata si fetele colindate se imbraca in port popular si merg la biserica. Apoi, impreuna cu enoriasii si preotul, merg intr-un loc cu apa curgatoare, numit ’’prund’’. In timp ce preotul sfinteste apa si miruie lumea, feciorii canta.

Dupa-amiaza incepe jocul in prund, se joaca ’’purtata’’ si se striga urmatoarele:

„ Cine are, cine n-are
Cine are fata mare
Sa si-o scoata la vanzare”,

preambul al „ inceputului-dulcelui”, si anume, nunta ce urmeaza a fi facuta in perioada urmatoare, pana in postul Pastelui.

In ziua Sfantului Ion se organizeaza joc la Caminul Cultural. In pauzele jocului, fetele servesc lumea cu cozonacul primit de feciorii care au fost la colindat in ajunul Craciunului.