Comuna Parau

Comuna Parau este asezata intre Dealurile Persanilor si Lunca Oltului, la o distanta de 19 km fata de Fagaras si 60 Km fata de resedinta de judet. Zona comunei Parau este pitoreasca, cu doua forme de relief: Depresiunea Fagaras si muntii Persani, din Carpatii Orientali.

Teritoriul satului Parau este situat in partea nord-estica a Depresiunii Fagarasului, sau Tara Oltului, si pe versantul vestic al parsii centrale a Muntilor Persani, desfa?urandu-se de la valea Oltului (420m altit.) la creasta principala a Persanilor (Vf. Coasta Tiganului- 1033 m).

Localitati componente

In prezent comuna Parau este alcatuita din: satul de resedinta Parau, satul Grid, satul Venetia de Jos si satul Venetia de Sus

Accesul in comuna

Distanta pana la reteaua de cai ferate: 6 km pana la statia CFR Sercaia. Distanta pana la drumuri nationale: 4 km pana la DN 1.

Ceata de Feciori

Aceasta traditie se desfasoara, in fiecare an, in perioada cu prinsa intre sarbatorile "Sfantul Nicolae" (6 decembrie) si "Sfantul Ioan" (7 ianuarie), in satul Venetia de Jos.

Citeste mai mult

Turca

Obicei de iarna extrem de spectaculos, cu feciori mascati in capra, costumatia fiind bogata in panglici colorate si curele cu zurgalai (Venetia de Jos si Venetia...

Citeste mai mult

Sezatoarea

Printre cele mai frumoase datini pastrate in comuna se numara si sezatorile. La o gazda se aduna femeile maritate, care impreuna torc, deapana si croseteaza...

Citeste mai mult

Ghid Munţii Persani

Munţii Persani, care inchid la vest Tara Barsei, se prezinta ca o punte între Carpaţii Orientali, din care fac parte, si Carpaţii Meridionali. Se întind pe o suprafaţa de circa 1000 kmp. Valea Şinca, continuata cu cea a Barsei, desparte la sud munţii Persani de masivele Fagaras si Piatra Craiului. Munţii Persani se caracterizeaza prin altitudini reduse, înalţimea medie este în jur de 800-1000m.

Munţii Persani au o structura petrografica complexa, alcatuita din roci cristaline, calcare mezozoice, fliș si aglomerate vulcanice. Prezinta interesante forme carstice (Cheile Varghișului, peștera Merești, ș.a). În extremitatea de Nord a Munţilor Perșani, Oltul și-a sculptat, în bazalt, frumosul și salbaticul defileu de la Racoș.

Masivul Gîrbovei din Perșanii centrali este constituit în mare masura din roci cristaline, ce dispar însa sub cuvertura de conglomerate, la care se adauga bazalte și tufuri spre nord, gresii și marne la sud. Rocile eruptive din Defileul Oltului sunt reprezentate prin bazalte, andezite, gabrouri, serpentinite, porfire. Bazaltele și andezitele de acolo, sau de la Bogata Olteana, Valea Vîrghișului, etc. dau un relief colinar, cu interfluvii largi și vai puternic adîncite și stramte. Coloanele de bazalt de la Racoș și Comana de Sus sunt ocrotite ca monumente ale naturii. În ultima localitate apar și jaspuri.

Piroclastitele și tufurile formeaza un relief rotunjit pe latura vestica a Perșanilor nordici și centrali. Probabil ca toponimul Veneţia deriva de la culoarea vineţie a tufurilor.

Pantele munţilor Perșani sunt acoperite cu paduri de fag și carpen, iar zonele interfluviale (unde se remarca suprafaţa de eroziune Poiana Marului) cu pașuni și faneţe. Altitudinea redusa si frecvenţa relativ mare a pasurilor accesibile au facut ca acesti munţi sa reprezinte puntea cea circulata între podisul Transilvaniei si Tara Barsei.

img

Valea Manastirii

In satul Venetia de Sus, se regaseste Valea Manastirii. Drumul incepe de la iesirea din sat si parcurge acesta vale a carei denumire vine de la fostul schit de maicute, care a fost devastat dupa al doilea razboi mondial, astazi ramanand doar ruinele.

img

Masivul Garbova

Varful Garbova, este situat la o altitudine de 993 m si se afla la o distanţa de 6 km de satul Veneţia de Sus, respectiv 9km faţa de satul Veneţia de Jos.