Microregiunea Dumbrava Narciselor

Microregiunea Dumbrava Narciselor face parte din microregiunile de dezvoltare ale judetului Brasov, constituind partea de est a zonei istorice Tara Fagarasului. Ca unitati geografice distingem versantii vestici ai Muntilor Persani, estul depresiunii Fagaras, valea Oltului si sud-estul Podisului Hartibaci, subunitate a Podisului Transilvaniei. Amplasata in partea centrala a judetului Brasov, microregiunea cuprinde comunele Comana, Mandra, Parau, Sercaia, Sinca si Sinca Noua.

Comuna Sinca Noua

Comuna Sinca Noua este situata la poalele muntilor Fagaras, pe valea Sincii, la o distanta de 30 km de Municipiul Fagaras si 50 de km de Municipiul Brasov. Suprafata comunei este de 8.500 ha din care 5.500 ha sunt paduri.
Teritoriul administrativ este strabatut de DN 73A care asigura legatura intre Rasnov si Sercaia. Satul Palti n este singurul sat apartinator de comuna, situat la o distanta de 7 km de centrul de comuna.

Biserica de lemn

Bisericuta atestata la 1644 are fundatie din piatra si este ridicata din barne de lemn imbinate la colturi in stilul traditional, cu ferestre lucrate dintr-o bucata.

Citeste mai mult

Biserica Sf. Ierarh Nicolae

Constructia bisericii a inceput in anul 1892 si s-a finalizat in anul 1894 cand biserica a fost sfintita de mitropolitul Miron Romanul insotit de un sobor de preoti din Tara Fagarasului.

Citeste mai mult

Manastirea Sinca Noua

Schitul Sinca Noua a fost infintat in anul 2009, prin osteneala obstii, si contributia satenilor, pe locul unei mai vechi vetre monahale.

Citeste mai mult

Muntii Fagarasului

"Natura"

Muntii Fagarasului fac parte din Grupa Carpatilor Meridionali si sunt asezati aproape in centrul tarii, cuprinsi intre Defileul Oltului (Valea Oltului) la Vest, Muntii Piatra Craiului si Muntii Persani la Est, Depresiuniile Campulung, Bradetu, Arefu si Jiblea de Sud la Sud, iar in Nord sunt strajuti de Depresiunea Fagarasului cu Podisul Hartibaciului.>

Au o lungime de circa 70 de kilometri si o latime de 40 de kilometri, ocupa o suprafata de 3000 km2, pe aceasta suprafata distinganduse doua siruri de munti: unul nordic format din Muntii Fagarasului propriu - zisi, orientati est-vest si aratand ca un fierastrau imens si a doua grupa formata din Muntii Papusa-Iezer, Ghitu, Fruntii si Cozia, acestia fiind mai domoli.

Se poate vorbi de un climat al padurilor de foioase, de unul al padurilor de conifere si, in sfirsit, de un climat al pajistilor alpine.

Vegetatia:

Muntii Fagarasului prezinta o vegetatie bogata si diversa, etajata de la poale la creasta inalta, in functie de altitudine dupa cum urmeaza:

•Etajul padurilor de fag pana la 1000 metri - Etajul padurilor de fag amestecat cu conifere 1000 - 1200 metri

•Etajul padurilor de molid 1200 - 1600 metri

•Etajul alpin inferior 1600 - 2200 metri format in principal, din jneapan, ienupar, bujor de munte si arin de munte dar si de pajisti intinse.

•Etajul alpin superior de peste 2200 metri ce cuprinde pajisti alpine.

Pe versantul sudic limitele etajelor vegetale sunt mai ridicate cu 100 - 200 metri. Vara, zona alpina este bogat infrumusetata de flori viu colorate cum ar fi bujorul de munte sau smirdarul (rododendronum alpinum) si de asemenea una din florile ocrotite de lege: floarea de colt (leontopodium alpinum)

Fauna:

Muntii Fagarasului adapostesc o fauna diversa si bogata, fiind de asemenea repartizata pe etajele alpine.

Dintre mamifere cele mai frecvent intalnite sunt : ursul, cerbul carpatin, caprioara, vulpea, lupul, rasul si-n zona inalta este intalnita capra neagra.

Dintre reptile amintim de vipera, iar dintre pesti cel mai semnificativ este pastravul fantanel si pastravul curcubeu care traiesc pe cursurile superioare al raurilor si paraielor si in lacurile alpine.

Lumea pasarilor cuprinde numeroase specii mici, cantonate prin paduri, dar si citeva specii mari de rapitoare, care-si vegheaza teritoriul de vinatoare, in zboruri largi, deasupra spatiului alpin.